ISTORIA CONTEMPORANĂ ȘI GEOPOLITICA SPAȚIULUI BALCANIC

Drd. Florin Groza

Centrul de Studii asupra Orientului Mijlociu și a Mediteranei, Universitatea Babeș-Bolyai

 

Obiective generale: Deși parte a vecinătății noastre geografice și aflată într-o profundă interdependență cu istoria teritoriilor românești, vreme de sute de ani, mai ales în perioada otomană, lumea balcanică rămâne încă aproape ignorată de cultura publică și academic/științifică din România. Pornind de aici, obiectivul fundamental al cursului este de a face cunoscută istoria contemporană (după secolul al 19-lea) și complicatele (și violentele) dinamici identitare, politice și geopolitice ale Balcanilor de Vest – spațiul fostei Yugoslavii și Albania. Vom urmări atât aspectele interne ale teritoriilor și populațiilor de aici, cât și rolul fundamental pe care l-au avut (și îl păstrează încă) interferențele diferitelor state și actori externi. Cursul se adresează deopotrivă publicului larg, studenților, masteranzilor, doctoranzilor și tuturor celor care sunt implicați, în maniere specifice, în interacțiuni cu realitățile contemporane ale statelor din această regiune.

 

Structura cursului :

1. Balcanii: concept, geografie și istorie

• Orientul european – mitizare vs stigmatizare conceptuală și realitate geopolitică

• Controversele geografice ale delimitării teritoriale

• Repere istorice ale transformărilor politico-sociale – de la comunitățile identitar-religioase la statele națiune

 

2. Pe tabla de șah a imperiilor

• Lumea balcanică în Imperiul Otoman

• Imperiul țarist – între fratele cel mare al slavilor sudici și protectorul ortodoxiei sud-dunărene

• De la Viena la Sarajevo – interese și strategii habsburgice în spațiul balcanic 

 

3. Spațiul balcanic la final de secol XIX – început de secol XX 

• Crize identitare, interese imperiale și conflicte regionale – Războaiele Balcanice și consecințele lor geopolitice

• Prima conflagrație mondială și reconfigurarea spațiului balcanic

• Perioada interbelică: diplomație, cooperare și proiecte regionale

• Al Doilea Război Mondial – fragmentarea și reconstrucția proiectului yugoslav

 

4. Pax yugoslava 

• Construcția identității yugoslave în plan intern și internațional 

• Politica externă în perioada Tito: Belgradul între Moscova, Beijing și Washington 

• Slobodan Miloșevici și ascensiunea naționalismului sârb

 

5. De la otomani la comunism: Albania în secolul 20

• Societatea albaneză: etnii, confesiuni, clanuri

• Construcția geopolitică și politică a statului albanez modern

• Albania în al Doilea Război Mondial

• Enver Hoxha și instalarea comunismului

 

6. Dezintegrarea Yugoslaviei și reconfigurarea geopolitică regională

• Premisele interne și externe ale crizelor yugoslave

• Proteste, confruntări diplomatice, războaie interconfesionale și interetnice 

• Dayton – o soluție temporară de pacificare cu tendințe de permanentizare 

 

7. Provocările construcției politico-sociale a realităților balcanice post-yugoslave 

• Succesiunea yugoslavă – Serbia și Muntenegru 

• Croația și Slovacia sau reconfigurarea lumii slave occidentale

• Macedonia de Nord – lupta pentru recunoaștere statală și identitară 

• Bosnia și Herțegovina – cronica unui deznodământ imprevizibil 

• Dezintegrarea ultimului bastion yugoslav – Podgorica pe drumul independenței față de Belgrad

• Kosovo – dificultățile unui proiect geopolitic

 

8. Dosarele Balcanilor

• Problematica macedoneană între Atena și Skopje, respective Skopje și Sofia

• Pristina vs Belgrad – independență vs autonomie

• Un stat, trei entități, nicio soluție – Bosnia și Herțegovina

 

9. Geopolitica integrării europene și nord-atlantice a Balcanilor de Vest

• Premisele integrării europene a statelor din Balcanii de Vest

• Alternativa nord-atlantică pentru securitate regională

 

10. Noua tablă de șah

• Pârghia balcanică – noile vechi strategii rusești în Balcani

• Neo-otomanism sau pragmatism – revenirea Turciei în spațiul balcanic

• Balcanii de Vest pe Drumul Mătăsii – strategia preventivă chineză 

• Dilema europeană – Balcanii de Vest între Bruxelles, Paris și Berlin 

• Războiul ruso-ucrainean și consecințele sale în spațiul balcanic – criză regională sau oportunitate europeană?

 

11. Albania post-comunistă

• Dificultățile tranziției și noile realități politic-economice

• Procesele de aderare la Uniunea Europeană și la NATO

• Societatea albaneză în prezent

 

12. Relațiile României cu lumea balcanică

• Lunga istorie a legăturilor dintre teritoriile românești și spațiul balcanic în perioada pre-modernă

• Comunitățile românofone în Balcani

• Relațiile politico-diplomatice ale României cu statele din Balcani

• Scenarii pentru optimizarea dialogului cu lumea balcanică

 

Bibliografie selectivă

• Biachini Stefano, Problema iugoslavă, BIC ALL, Timișoara, 2003

• Gallagher Tom, Outcast Europe: The Balkans, 1789-1989. From the Ottomans to Milosevic, Routledge, 2001

• Glenny Misha, Balcanii-naţionalism, război şi Marile Puteri 1804-2012, Editura Trei, 2020

• Hupchick Dennis, The Balkans, from Constantinople to Communism, Palgrave, 2002

• Jelavich Barbara, History of the Balkans. Eighteenth and Nineteenth Century. Cantab., 1983

• Jelavich Barbara, History of the Balkans. Twentieth Century, Cambridge University Press, 2006

• Kaplan Robert, Fantomele Balcanilor, Antet, 2007

• Mazower Mark, Balcanii de la sfârșitul Bizanțului până azi, Libris, 2020

• Prevelakis Georgios, Balcanii – cultură și geopolitică, Corint, 2001

• Roy Olivier, Elbasani Arolda (eds.), The Revival of Islam in the Balkans, Palgrave Macmillan, 2015

• Schmitt Oliver Jens, Balcanii în sec.XX. O istorie post imperială, Humanitas, 2021

• Stavrianos L.S., The Balkans Since 1453, Rinehart & Company, 1958

• Todorova Maria, Balcanii și balcanismul, Humanitas, 2000

• Vickers Miranda, The Albanians: A Modern History, I.B.Tauris, 2014

• Wachtel Andrew Baruch, Balcanii – O istorie despre diversitate și armonie, Corint, București, 2016