LUCRĂRI ALE MEMBRILOR CENTRULUI

Laura Sitaru, Gândirea politică arabă, Polirom, 2009

Problema redefinirii identității colective în lumea arabo-islamică este o temă recurentă odată cu secolul al XIX-lea. Lucrarea prezintă, din perspectivă lingvistică, istorică și politică, formarea principalelor concepte care definesc dezvoltarea identitară în spațiul arabo-islamic în perioada modernă. O atenție specială este acordată referințelor istorice și curentelor modernitătii occidentale aplicate lumii arabo-islamice - nationalismul, democrația, libertatea sau laicitatea -, precum și analizei limbajului politic contemporan.

Anca Dan, Etienne Nodet, Cœlé-Syrie: Palestine, Judée, Pérée, Leuven, Peeters, 2017

Coele Syria (Siria „pustie”) a avut o definiție schimbătoare, coincizând sau opunându-se Palestinei/Filistinei, Feniciei/Canaanului, Siriei/Asiriei, Trans-Eufratului și Pereei Iordanului. În secolele III î.e.n. și II î.e.n.,  Siria Coele a fost restrânsă la zona frontalieră disputată între lagizi și seleucizi. În urma expansiunilor Iudeei hașmoneene și irodiene, termenul a ajuns să desemneze regiunea de dincolo de Iordan, acoperind Decapolis. În secolul al III-lea e.n., Siria Coele desemnează provincia romană Antiohia.

Adriana Tămășan (Cupcea), Identitate și alteritate la kurzi în secolele XIX-XX, Ed. Mega, 2009

Lucrarea ne prezintă atât datele de bază ale istoriei şi civilizaţiei kurde (populaţie, limbă, religie, evoluţie politică şi culturală), cât şi imaginarul identitar al acestei naţiuni. Capitolele lucrării abordează câteva dintre cele mai interesante aspecte ale sale: formarea identităţii kurde, rădăcinile istorice ale acesteia, imaginea de sine sau reprezentările occidentale cu privire la kurzi, analiza mecanismelor prin intermediul cărora kurzii şi-au politizat identitatea.

Alexandru Diaconescu, Mari civilizații ale Orientului Antic - vol. I: Civilizația egipteană, Ed. Naeremia Napocae, 2011

Cartea prezintă istoria și civilizația Egiptului antic, din neolitic până în perioada paleobizantină. Bogat ilustrată, ea este un ghid, deopotrivă istoric și hermeutic, al vieții politice, sociale, economice, culturale, religioase și artistice extrem de complexe a acestei regiuni, încă foarte puțin cunoscută în evoluțiile sale de-a lungul celor patru milenii de istorie. Lucrarea este bazată pe o valorizare a noilor descoperiri arheologice și epigrafice din domeniu, conținând și o prezentare a evoluției egiptologiei, din perioada premodernă până astăzi. (clic pe imagine pentru a accede la lectura cărții)

Alexandru Diaconescu, Mari civilizații ale Orientului Antic - vol. II: Civilizația sumero-akkadiană și asiro-babiloniană, Ed. Accent, 2015

Volumul prezintă civilizațiile Mesopotamiei antice, de la sumerieni până la regatul Noului Babilon. El trasează principalele evenimente istorico-politice și viața social-culturală a orașelor-state și a imperiilor care s-au succedat aici, în ceea ce e considerat drept leagănul civilizației umane, pe malurilor celor două fluvii, Tigrul și Eufratul. Larg ilustrată, lucrarea reprezintă un excelent instrument introductiv și sintetic pentru studenți și publicul larg, reconstruind narativ și vizual unele dintre cele mai ample capitole ale istoriei și culturii umanității.

Marius Lazăr, Multiculturalism and Islam in Romania: The Relations Between the Muslim Minorities and the Romanian State and Society, Lambert Academic Publishing, 2018

Cartea oferă o scurtă prezentare a istoriei comunităților musulmane din România, din perspectiva multiculturalismului, încercând să identifice aspectele pozitive ale relațiilor dintre stat și minorități și exemplaritatea cazului românesc, ca model de coabitare și toleranță interreligioasă. Analiza este plasată în contextul mai larg al reflecțiilor privind problematica Islamului european.

Pierre Berthelot, Marius Lazăr (eds.), L'Irak: d'une crise à l'autre, L'Harmattan, 2015

După căderea regimului Saddam, în 2003, departe de a deveni un bastion al democrației și al stabilității, așa cum sperau strategii neoconservatori americani, Irakul a cunoscut o instabilitate sociopolitică cronică și emergența jihadismului radical și a violențelor etno-sectare. Lucrarea cuprinde contribuțiile mai multor specialiști francezi și internaționali care analizează deceniul Irakului post-Saddam, încercând să explice cauzele acestor crize continue, ce au culminat cu emergența Daesh, în 2014.

Alina Isac Alak, Statutul femeilor în Islam, Ed. Polirom, 2016

Cartea este prima lucrare din România care prezintă dezvoltările critice ale interpretărilor progresiste contemporane ale islamului și despre reglementarea statutului femeilor musulmane. Premisa principală a volumului implică ideea că aspectele critice ale tradiției interpretative islamice majoritare pot fi soluționate printr-o reinterpretare a surselor islamice fundamentale in conformitate cu realitățile, supozițiile și necesitățile contemporane: libertatea de expresie și de credință, drepturile minorităților religioase, drepturile femeilor.

Alina Isac Alak, Femeile în jurisprudența islamică, Ed. Tritonic, 2016

Volumul analizează modul în care au fost reglementate drepturile femeilor în jurisprudența islamică premodernă și modernă: diversitatea de opinii existente în școlile juridice islamice, rolul supozițiilor culturale și sociale în întemeierea legilor, discrepanța dintre normativitatea legii și implementarea sa practică, originea inegalității de gen în tradiția juridică islamică. Lucrarea prezintă, de asemenea, direcțiile de reformare manifestate în perioada contemporană, cu un accent special acordat formulării legilor islamice referitoare la căsătorie și divorț.

Vianu Mureșan, Fundamentele filosofice ale magiei, Ed. Dacia, 2000

„Simpla intenție a abordării din perspectiva magiei a mecanismului lumii nu numai că pare suspectă, bizară și neortodoxă, dar, mai grav, ea trebuie să facă față rezervelor apriorice ale complicității subversive dintre știință, filosofie și teologie”. Axa centrală a cărții este evidențierea identității dintre Eros și Magie: întreaga putere a magiei este totuna cu iubirea (erosul) afirmă lucrarea, într-o hermeneutică ce duce, invers, de la Culianu spre Ficino, neoplatonicieni, Platon, și, mai departe, spre Empedocle și orfici, deconstruind procesul de „dezvrăjire a lumii” ce a generat modernitatea.

Vianu Mureșan, Simbolul, icoana, fața, Eikon, 2006

Ideea în jurul căreia gravitează acel umanism al feței propus de cartea lui Vianu Muresan poate fi rezumată în acești termeni: chipul, instanță a interiorității ce se anunță dincolo de vizibilitatea feței, este acel registru al esențelor în care umanul face să coincidă imaginea și sonoritatea, aparentul și inaparentul, transcendența invizibilului cu imanența vizibilității. Lucrarea propune deci o fenomenologie a icoanei, din perspectiva deopotrivă a spiritualității ortodoxe dar și a semnificațiilor  metafizice ale ideii de imagine.

Ligia Ruscu, Relațiile externe ale orașelor grecești de pe litoralul românesc al Mării Negre, Presa Universitară Clujeană, 2002

Lucrarea tratează raporturile externe ale oraşelor Histria, Tomis şi Callatis în epoca autonomiei, pe baza unei documentaţii preponderent epigrafice şi literare. Cele trei mari părți ale cărții examinează relaţiile celor trei oraşe cu marile puteri ale vremii, de la Imperiul Ahemenid la Atena epocii clasice, la regatele elenistice şi la republica romană, cu alte oraşe greceşti din bazinul pontic şi din afara acestuia, respectiv cu barbarii învecinaţi, geţi, sciţi şi traci.

Ligia Ruscu, Manual pentru istoria epocii elenistice, Argonaut, 2009

Volumul, dedicat deopotrivă studenților și publicului interesat de istoria Antichității, analizează o perioadă de fertilizare reciprocă a două arii de civilizaţie, greacă şi orientală, o epocă în care polis-ul – cadrul socotit de greci singurul potrivit unei vieţi civilizate – s-a răspîndit în vaste regiuni, până la frontierele cu India, neatinse anterior de cultura greacă. Este deci o perioadă de efervescenţă spirituală în care s-au conturat premisele viitoarei civilizaţii greco-romane şi ale apariţiei creştinismului.

Ecaterina Mațoi, Religie și putere în spațiul arabo-musulman contemporan: islamizarea ordinii politice în Arabia Saudită, Siria și Tunisia, Editura Universității Naționale de Apărare „Carol I”, 2015

Care este rolul Islamului astăzi în spațiul politic și social din Orientul Mijlociu ? Sunt analizate situația Arabiei Saudite – cu dubla dimensiune a puterii, religioasă (ulemalele wahhabite) și politică (clanul saudit) -, a Siriei – cu procesul de instrumentalizarea a Islamului, de la Ba’ath la mișcările jihadiste -, și a Tunisiei – ce cunoaște, după 2011, o punere în discuție a moștenirii laice și o revenire spre referințele islamice.

Ecaterina Cepoi (Mațoi), Sisteme de relații religie-lume-stat în Orientul Mijlociu și Africa de Nord: între secularizare și Islam, Editura Universității Naționale de Apărare „Carol I”, 2014

Lucrarea este o prezentare a procesului de modernizare în țările din Orientul Mijlociu și Africa de Nord și a modurilor particulare în care normele și simbolurile musulmane au fost adaptate în noile state apărute aici după Primul Război Mondial. Teza centrală a lucrării este că, în pofida politicilor de secularizare încercate de unele puteri politice, Islamul rămâne încă un vector esențial în societățile musulmane actuale.

TRADUCERI

Henry Corbin, Istoria filosofiei islamice, Herald, 2003 (traducere de Marius Lazăr)

Jean Chevalier, Sufismul, Herald, 2001 (traducere și note de Marius Lazăr)

Khaled al-Khamissi, Taxi, Ed. Ars Longa, 2012 (traducere de Laura Sitaru)

Jabra Ibrahim Jabra, Urlet în bezna prelungă, Ed. Ars Longa, 2014 (traducere de Laura Sitaru)

Adonis (în dialog cu Houria Abdelouahed), Islamul și violența, Humanitas, 2016 (traducere de Laura Sitaru)

Shahrnush Parsipur, Memorii din închisoare, Polirom, 2015 (traducere de Cristina Ciovârnache)

Shahrnush Parsipur, Femei fără bărbați, Polirom, 2014 (traducere de Cristina Ciovârnache)