Dr. Adrian Gheorghe
Institut für des Nahen und Mittleren Osten, Ludwig Maximillians-Universität, München
Obiectivele cursului
Osmana (numită, foarte adesea, și turco-otomană) a fost o limbă hibridă (artificială), compusă din turcă, arabă și persană și folosită exclusiv de elitele conducătoare, deopotrivă religioase și laice, otomane, din secolul al XIV-lea până în ultimele zile ale Imperiului Otoman. Ea a fost folosită într-un mod prețios, așa cum unele persoane foloseau în secolul al XIX-lea o limbă română împânată cu o sumedenie de franțuzisme. Prin aceasta, vorbitorul dorea să-și scoată în evidență rafinamentul cultural, educativ și de gust. Fiind o limbă artificială, osmana nu este omogenă și nu are deci caracteristici fixe. Aceste caracteristici (cu precădere preponderența celor trei limbi componente) variază în funcție de perioada istorică, de mediul în care limba era folosită și, mai ales, de gradul de cultură și educație al celor ce o foloseau și o vorbeau.
Prin urmare, prezentul curs se focalizează asupra uneia dintre aceste variabile, anume asupra limbii osmane folosite de cronicarii și birocrații otomani din perioada clasică (secolele XV-XVI) și cu referire la spațiul românesc. Vor fi avute în vedere analiza liniilor definitorii ale acestei limbi, familiarizarea cu alfabetul și cu regulile de scriere, asimilarea normelor de bază gramaticale și lexicale.
Structura cursului
Curs 1
-
Geneza și evoluția limbii osmane
-
Limba turcă
-
Componentele limbii osmane
Curs 2
-
Alfabetul persano-otoman
-
Literele alfabetului
-
Semnele de vocalizare
Curs 3
-
Tipurile de scriere (hatt)
-
Recapitulare alfabet
-
Tipurile de scriere
Curs 4
-
Principiul de scriere
-
moștenirea arabo-persană
-
specificul ficăreia dintre cele trei componente ale limbii osmane
-
trucuri de citire
Curs 5
-
Principii gramaticale de bază
-
Cum funcționează limba osmană
-
Scurtă recapiturale cu focus pe introducerea în gramatică
Curs 6
-
Substantivul
-
Genul și cazul
-
Declinarea
-
Pluralul
Curs 7
-
Pronumele
-
Formele pronumelui
Curs 8
-
Sufixele
-
Predicative
-
Posesive (Izafet)
-
Construcția cuvintelor compozite
Curs 9
-
Adjectivul
-
Principii
-
Gradele de comparație
Curs 10
-
Verbul
-
Formele și timpurile
-
Formele speciale ale verbului
Curs 11
-
Conjugarea
-
Conjugarea după timp și mod
-
Particularități
Curs 12
-
Recapitulare
Curs 13
-
Adverbul
-
De timp
-
De loc
-
De mod
-
De comparative
Curs 14
-
Numeralul
-
Numeralul, turcesc arab și persan
Curs 15
-
Calendarul
-
Cronologia și calendarul musulman și osman
-
Recapitulare și exersare
Curs 16
-
Paleografia osmană
-
Specific
-
Trucuri pentru descrifrare
Curs 17
-
Limba cronicarilor despre Vlad Țepeș
-
Specific
-
Scop recapitulativ cu aplicare directă
Curs 18
-
Exersare
Curs 19
-
Limba birocraților: registrele
-
Specific
-
Scop recapitulativ cu aplicare directă
Curs 20
-
Exersare
Curs 21
-
Limba birocraților: documentele de cancelarie
-
Specific
-
Scop recapitulativ cu aplicare directă
Curs 22
-
Exersare
Curs 23
-
Moștenirea otomană în limba și cultura română
Curs 24
-
Recapitulare generală
Bibliografie de bază
-
Mihai Maxim, Limba turco-osmană. Curs practic, București, 1984.
-
Mihail Guboglu, Crestomație turcă, București, 1977.
-
Mihail Guboglu, Paleografia și diplomatica turco-osmană. Studiu și Album, București,1958.
-
Deny, Grammaire de la langue Turque (dialecte Osmanli), Paris, 1921.
-
Hans Joachim Kissling, Osmanisch-Türkische Grammatik, Wiesbaden, 1980
-
Korkut Buğday, Osmanisch: Einführung in die Grundlagen der Literatursprache, Wiesbaden, 1999.